Ca un jurnal de bord

Ziua 1

Dupa vestile de ieri si cateva opinii m-am decis ca ar fi ok sa incep deja sa imi schimb putin asa-zisa alimentatie..insa nu stiu cat de bine a fost.

Avand in vedere ca ajunsesem saptamanile trecute intr-un stadiu in care fumam foarte mult, iar incet incet revenisem la aproape un pachet pe zi si azi am fumat decat 6 tigari, eu cred ca este un pas destul de bun.

Lipsa cafelei…a fost un moment foarte foarte prost. Nelipsita cafea zilnica..astazi a ramas ademenitoare in the coffee machine. De dimineata faceam ce faceam si mai dadeam ture prin bucatarie uitandu-ma cu jind dupa o gura de cafea, dar am zis NU. Foarte greu, foarte neinspirat. Am fost foarte ametita toata ziua..inca sunt. Am plecat de acasa cu parul exact cum ma trezisem.. in toate directiile, in toate modurile, si o “coada” aruncata intr-o parte prin parul meu. Am observat exact inainte sa cobor din autobuz, aproape de liceu. Am scos o agrafa, am prins ce mai puteam salva si m-am gandit ca o sa bag iar textul: “Hai sictir ca sunt junky.”

Se pare ca a mai mers inca o data faza asta. Desi au fost cateva capete seci care inca intrebau insistent: “da` ce’ai ma in cap?” …“o vizuina de nurci.”

Am ametit toate cuvintele scoase pe gura. In loc de doctor am spus profesor.. am repetat acelasi cuvant intr-o propozitie de cel putin 2 ori + mai aveam momente cand pur si simplu ramaneam cu privirea-n gol. si nu ma gandeam la absolut nimic. macar mi-am pastrat umorul.

Azi era o zi perfecta pentru o cana mare cu cafea, pachetul de tigari si foile pentru ca sunt foarte presata de timp cu interviurile pentru revista. Avand si un timp foarte scurt sa il fac. gen 2 zile. iar eu..evident am zis ah lasa ma, am timp il fac pe mess.. ii prind eu p’astia de la a 12a si a 13a ca deh, mereu sunt online, fie si la 8 dimineata. Si ce sa crezi? Abia am gasit 2 persoane. Sunt in criza de timp, in pana de idei si inca ma mai bantuie sentimentul de ieri.

Nu stiu ce e cu mine. E foarte dubioasa situatia..si ma framanta. Parca as fi un aluat pentru cozonac. Ma ia prin toate partile, ma suceste, ma invarte dar nu ma duce aiurea (Coma - Canta-mi Povestea) . Ouf. Credeam ca intr-un final, lasand trecutul in trecut acum o sa fie totul bine si frumos. Dar nu. Si nu. Nu are treaba cu trecutul, asta ma framanta cel mai rau. Newsflash! it’s a new kind of fear. si nu. inca nu mi-e frica de intuneric, doar de singuratate , si sa am incredere in oameni in care n-ar trebui, si sa fiu mintita si … mi-e frica. Gata ajunge.

Vai, ce as fuma. Nici unghii de ros nu mai am. Seminte nu pot manca (Nu am voie). Bine cel putin ca inca mai pot asculta muzica. As lua-o razna de tot daca si asta mi s-ar taia de pe lista.

Gata. i quit.

Ma duc sa stau in pat si sa citesc.

Simt ca explodez .

Frica ma’tii.